„Cum poate fi construită democrația în oameni și comunități”

Școala Democratică, Inovativă și Digitală are misiunea de a dezvolta cultura democratică incluzivă ca fundament al educației contemporane. În acest demers, școala se aliniază la Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (RFCDC) elaborat de Consiliul Europei, care propune un set de 20 de competențe esențiale pentru cetățenia democratică, de la valori și atitudini la abilități și cunoștințe critice. Aceste competențe susțin dezvoltarea capacității democratice – abilitatea fiecărui elev de a combina cunoștințele civice, eficacitatea democratică și intenția de implicare pentru a participa responsabil și activ în viața comunității. Prin agregare, această capacitate individuală alimentează cultura democratică a școlii și a societății, definită prin practici incluzive, respectul pentru diversitate și coeziunea socială.

Pentru ca aceste principii să nu rămână la nivel declarativ, școala implementează Whole-School Approach (WSA) – o strategie integrată care include predarea și învățarea participativă, guvernanța democratică a școlii și cooperarea activă cu comunitatea. WSA transformă școala într-un „laborator al democrației”, unde elevii trăiesc zilnic valorile democrației și ale drepturilor omului, iar cadrele didactice devin facilitatori ai învățării prin practică și reflecție critică.

Acest parcurs este corelat cu Profilul Absolventului, care descrie trăsăturile elevului la finalul școlii: o persoană autonomă, responsabilă, empatică, creativă și capabilă să se adapteze într-o lume digitalizată și interdependentă. În contextul Școlii Democratice, Inovative și Digitale, dimensiunea tehnologică devine un catalizator al participării democratice, oferind instrumente de implicare civică online și oportunități pentru colaborare interculturală.

CULTURA DEMOCRATICĂ INCLUZIVĂ

Pentru a forma tineri pregătiți să trăiască și să contribuie la o societate democratică, este esențial ca școala să articuleze coerent trei niveluri complementare, care împreună formează un construct integrat.

I. Competențe de cultură democratică - RFCDC (Consiliul Europei)

II. Capacitatea democratică

III. Cultura democratică

„setul complet de competențe (RFCDC)” pe care dorim să le formăm

Reprezintă cadrul teoretic și practic care descrie ce anume trebuie să dezvolte elevii pentru a participa activ și responsabil la viața democratică:

cunoștințe cu înțelegere critică (despre democrație, drepturile omului, diversitate culturală),

abilități (gândire critică, empatie, colaborare, rezolvarea conflictelor),

atitudini (deschidere, responsabilitate, respect pentru diversitate),

și valori (echitate, respect pentru demnitate, justiție socială).

Oferă harta completă a ce înseamnă „a trăi democratic”.

„miezul funcțional” care arată dacă competențele RFCDC chiar sunt transformate în comportamente reale, iar elevii știu, pot și vor să acționeze democratic

Așa cum este conceptualizată după Gainous & Martens*, este expresia funcțională a acestor competențe:

combinația dintre ceea ce știu elevii (cunoaștere democratică),

ce simt că pot face (eficacitate personală)

și ce sunt motivați să facă (intenția pentru implicare civică).

Ea arată în ce măsură competențele se traduc în acțiuni și disponibilități reale de participare.

La modul practic, este o sinteză operațională - o versiune mai aplicată și măsurabilă a RFCDC.

mediul instituțional și comunitar în care aceste competențe sunt cultivate și exersate zilnic

Este mediul școlar și comunitar în care aceste competențe și capacități sunt trăite zi de zi.

Ea se reflectă în felul în care școala își organizează viața internă, în calitatea relațiilor, în participarea tuturor actorilor educaționali la decizii și în deschiderea spre comunitate.

Aceasta ne arată contextul în care aceste resurse prind viață.

Întreaga școală (relații, decizii, curriculum, climat, parteneriate) respiră democrație.

„Profesorii buni și programele solide nu sunt suficiente pentru a construi o cultură democratică incluzivă dacă inegalitățile structurale nu sunt abordate. Fără o strategie educațională care să sprijine în mod specific elevii vulnerabili, riscul este ca democrația să devină „bine predată, dar inegal trăită”.”

(Gainous & Martens, în “The Effectiveness of Civic Education: Are ‘Good’ Teachers Actually Good for ‘All’ Students?”)

Competențe democratice = baza transmisă prin educație

Competențe democratice – fundația individuală

Elevii dobândesc prin educația civică cunoștințe (despre instituții, reguli, drepturi), abilități (argumentare, gândire critică, dialog), atitudini și valori (toleranță, respect pentru diversitate, interes civic).
Aceste elemente sunt „pietrele de construcție” ale educației civice.
Profesorii „buni” joacă un rol crucial în transmiterea lor, însă eficiența educației primite depinde de contextul social al elevului.

Problema ridicată de studiu: elevii cu nivel socio-economic (SES) ridicat reușesc să asimileze și să fructifice mai mult aceste competențe decât cei dezavantajați.

Capacitate democratică = transformarea competențelor în participare reală

Capacitate democratică – integrarea competențelor

Capacitatea democratică este nivelul la care competențele devin funcționale: nu doar să știi despre democrație, ci să fii capabil să participi în mod inclusiv, responsabil și informat la viața democratică.

Include trei dimensiuni:

1. Cognitivă – înțelegerea regulilor și instituțiilor democratice.

2. Practică – folosirea abilităților de comunicare, dezbatere, colaborare.

3. Atitudinală – cultivarea respectului, empatiei și toleranței.

Constatarea studiului: educația civică de calitate sporește capacitatea democratică, dar mai ales la elevii privilegiați; cei vulnerabili rămân cu șanse reduse.

Cultură democratică = manifestarea colectivă a acestei capacități, ce modelează calitatea democrației în ansamblu

Cultură democratică – expresia colectivă

Când capacitatea democratică se formează la nivel individual și se răspândește social, se consolidează cultura democratică.
Cultura democratică = ansamblul de valori, norme și practici prin care cetățenii trăiesc efectiv democrația: participare, implicare civică, respect pentru diversitate și justiție socială.
Este rezultatul interacțiunii dintre educație și structurile sociale.

Riscul identificat: dacă educația civică nu e incluzivă, cultura democratică devine fragmentată – unii cetățeni sunt foarte activi și bine pregătiți, alții marginalizați și lipsiți de voce.

Cultura democratică oferă cadrul viu în care competențele definite de RFCDC pot fi dezvoltate și în care elevii au șansa să le exerseze în mod autentic. Totuși, pentru ca aceste competențe să nu rămână doar la nivel declarativ, ci să se transforme în acțiuni reale de participare, este nevoie să înțelegem cum se construiește și se manifestă capacitatea democratică a fiecărei persoane. Aceasta reprezintă expresia funcțională a competențelor și ne arată în ce măsură tinerii devin actori activi ai democrației.

Introducere conceptuală

De ce capacitatea democratică este esențială?

Capacitatea democratică ca indicator al efectelor educației civice asupra elevilor, dar și ca mod de a evalua cât de pregătiți sunt tinerii să devină cetățeni activi.

Pornind de la articolul Gainous & Martens* cu privire la capacitatea democratică și corelând conceptul cu Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (RFCDC) al Consiliului Europei, capacitatea democratică a unei persoane poate fi înțeleasă ca o combinație coerentă și funcțională a trei dimensiuni: teoretică, psihologică și atitudinală și motivațională.

Capacitatea democratică este un construct multidimensional, format din cunoaștere + eficiență + intenție, iar felul în care aceste trei dimensiuni se dezvoltă (sau nu) în mod egal arată eficiența reală a educației civice.

II.1. Competențe de cultură democratică - RFCDC

(cunoștințe și gândire critică, abilități, atitudini, și valori)

Aceasta reflectă baza cognitivă și sistemul de valori a capacității de a participa într-o societate democratică:

Cunoștințe și înțelegere critică: despre democrație, drepturile omului, statul de drept, instituțiile publice, rolul cetățenilor și diversitatea culturală. Este esențial ca acestea să fie tratate critic, nu doar reproductiv, pentru a înțelege implicațiile în viața reală și interconexiunile lor.
Abilități: precum gândirea critică, ascultarea activă, empatia, negocierea, colaborarea și rezolvarea non-violentă a conflictelor. RFCDC include aceste abilități într-un mod transversal, relevante atât în mediul școlar, cât și în comunitate.
Atitudini și valori: deschidere față de alții, respect pentru demnitatea umană, justiție socială, echitate, responsabilitate și angajament civic. Acestea formează un filtru afectiv și moral prin care sunt aplicate cunoștințele și abilitățile.

II.2. Eficacitate democratică

Această dimensiune se referă la credința individului în propria capacitate de a influența evenimentele și deciziile publice prin acțiune democratică.

Conform RFCDC, eficacitatea personală democratică presupune:

Încredere în capacitatea proprie de a contribui la binele comun, prin participare la activități civice, formularea unei opinii informate, exprimarea punctului de vedere și colaborarea cu alții.
Asumarea responsabilității în fața provocărilor sociale și politice, cu convingerea că implicarea personală poate aduce schimbări reale, chiar și în contexte complexe.
Reziliență civică, adică disponibilitatea de a continua implicarea în ciuda obstacolelor, inclusiv a sentimentului de marginalizare sau eșec.

II.3. Intenția democratică

Aceasta reflectă angajamentul orientat spre viitor:

Motivația de a participa la viața democratică a comunității, fie prin vot, voluntariat, dezbateri publice sau inițiative civice și digitale.
Disponibilitatea de a acționa în sprijinul valorilor democratice – chiar și atunci când nu există un beneficiu imediat personal, ci ca expresie a angajamentului pentru o societate echitabilă și incluzivă.
Asumarea cetățeniei ca practică activă, nu doar ca statut formal – ceea ce implică inițiativă, cooperare, contestare non-violentă a nedreptății și angajare în procese deliberative.

Este dimensiunea cognitivă, baza teoretică a participării.

Este dimensiunea psihologică, care transformă cunoașterea în încredere și acțiune posibilă.

Este dimensiunea atitudinală și motivațională.

Așadar, aceste trei dimensiuni nu sunt izolate, ci interconectate. RFCDC le abordează integrat în scopul dezvoltării ˝unei capacități democratice autentice˝, adică a unui set coerent de competențe, motivații și disponibilități care pot fi mobilizate în contexte reale de viață și care contribuie la dezvoltarea unei culturi cu adevărat democratice.

Exemplu de bună practică pentru capacitate democratică | Proiectul „Cetățeanul”

1. Cunoaștere democratică

Elevii învață despre drepturi, instituții, procese decizionale, rolul cetățenilor.
În Proiectul „Cetățeanul”, ei aplică aceste cunoștințe analizând probleme civice reale și legătura lor cu politicile publice.

Conexiune: crește nivelul de cunoaștere și înțelegere critică (un pilon al capacității democratice).

2. Eficacitate personală (self-efficacy)

Elevii descoperă că pot avea impact real: propun soluții, discută cu factori de decizie, organizează campanii.
Experiența directă îi face să capete încredere în propriile competențe democratice.

Conexiune: dezvoltă sentimentul că „vocea mea contează” și consolidează eficacitatea personală civică.

3. Intenția de a acționa civic

După experiența unui proiect, elevii sunt mai predispuși să se implice pe viitor (voluntariat, dezbateri publice, campanii).
„Cetățeanul” cultivă motivația pentru cetățenie activă și interiorizarea valorilor democratice.

Conexiune: proiectul antrenează intenția de participare democratică ca practică de durată, nu doar ca exercițiu punctual.

Concluzie

Proiectul „Cetățeanul” este o metodă de transpunere practică a RFCDC și un accelerator al capacității democratice.

Cunoașterea democratică > elevii înțeleg problema și contextul civic.
Eficacitate personală > elevii simt că pot schimba ceva.
Intenția de acțiune > elevii sunt motivați să se implice pe termen lung.

Proiectul „Cetățeanul” trece elevii de la a învăța despre democrație la a trăi democrația în școală și comunitate.

Indicatori de capacitate democratică în Proiectul ˝Cetățeanul˝

1. Cunoaștere democratică

(măsoară ce știu elevii și cum înțeleg democrația)

% elevilor care pot explica funcțiile unei instituții publice relevante pentru proiectul lor.
Număr de elevi care identifică corect drepturile și obligațiile cetățenești implicate în problema studiată.
Creșterea scorului la un chestionar de înțelegere critică aplicat înainte și după proiect.
Diversitatea surselor utilizate în cercetarea problemei (presa, legislație, interviuri cu experți).

3. Intenția democratică

(măsoară cât de mult sunt elevii motivați să se implice pe termen lung)

% elevilor care afirmă că vor continua să se implice în activități civice după proiect.
Număr de elevi care se înscriu în voluntariat sau inițiative comunitare ulterioare.
Inițierea de noi proiecte civice de către elevi, independent de profesor.
Participarea elevilor la consultările școlare (CA, consiliul elevilor, buget participativ) după finalizarea proiectului.

2. Eficacitate democratică (self-efficacy)

(măsoară cât de mult simt elevii că pot influența deciziile și schimbările)

% elevilor care declară că „au încredere că pot influența o decizie în școală sau comunitate” (chestionar anonim).
Număr de inițiative propuse direct de elevi în timpul proiectului (nu doar de profesori).
Prezența elevilor la întâlniri cu autorități și calitatea intervențiilor lor (număr de întrebări/propuneri formulate).
Feedback-ul autorităților sau comunității cu privire la contribuția elevilor.

4. Indicatori de impact instituțional (pentru CEAC și PDI)

Proiectul Cetățeanul este menționat în raportul CEAC ca bună practică.
Propunerile elevilor din proiect sunt incluse într-un document oficial al școlii (ROFUIP intern, PDI, hotărâri CA).
Creșterea numărului de ore/activități extracurriculare dedicate educației civice participative.
Parteneriate noi cu instituții locale/ONG-uri generate de proiect.

Acești indicatori pot fi măsurați prin

chestionare de autoevaluare (pe model RFCDC),
portofolii civice digitale ale elevilor,
observații și rapoarte ale profesorilor coordonatori,
feedback din comunitate (scrisori, declarații de sprijin, colaborări).

Schema de corelare a celor 3 niveluri complementare (exemplu)

Astfel, o școală devine cu adevărat un „spațiu viu al democrației” doar atunci când cele trei niveluri se sprijină reciproc și sunt asumate în mod coerent în planurile strategice, în guvernanța școlii și în experiența zilnică a elevilor și profesorilor.

Mesajul central al lui Gainous & Martens

Profesorii buni și programele solide nu sunt suficiente pentru a construi o cultură democratică incluzivă dacă inegalitățile structurale nu sunt abordate. Fără o strategie educațională care să sprijine în mod specific elevii vulnerabili, riscul este ca democrația să devină „bine predată, dar inegal trăită”.

*referinta pentru capacitate democratica este asta The Effectiveness of Civic Education: Are “Good Teachers Actually Good for “All” Students? Jason Gainous and Allison M. Martens, American Politics Research 40(2) 232 –266, ©️ The Author(s) 2012, Reprints and permission: sagepub.com/journalsPermissions.nav, DOI: 10.1177/1532673X11419492, http://apr.sagepub.com

Integrarea conceptului de capacitate democratică în viziunea Școlii Democratice, Inovative și Digitale

Capacitatea democratică

Este expresia funcțională a competențelor RFCDC > elevii știu (cunoaștere democratică), pot (eficacitate democratică) și vor (intenție democratică).

Școala Democratică, Inovativă și Digitală (ICD)

Este școala ca ecosistem viu, în care democrația, inovarea și digitalizarea se împletesc pentru a sprijini dezvoltarea Profilului Absolventului.

ȘCOALĂ DEMOCRATICĂ

Principiu: participarea reală a tuturor actorilor (elevi, profesori, părinți, comunitate).
Legătura cu capacitatea democratică: creează mediul (cultura democratică) unde elevii pot exersa cunoașterea democratică, își cresc eficacitatea personală și intenția civică prin implicare reală în guvernanța școlii (CA, CEAC, buget participativ).

ȘCOALĂ INOVATIVĂ

Principiu: metodologii active, proiecte interdisciplinare, rezolvarea problemelor reale.
Legătura cu capacitatea democratică: stimulează gândirea critică și creativă, colaborarea și reziliența civică > elevii experimentează direct că pot găsi soluții inovative pentru probleme comunitare (empowerment = creșterea eficacității personale).

ȘCOALĂ DIGITALĂ

Principiu: folosirea tehnologiei pentru participare, colaborare și învățare activă.
Legătura cu capacitatea democratică: platformele digitale devin spații de cetățenie – elevii votează online, organizează campanii digitale, învață despre siguranță online și combat fake news (cunoaștere democratică critică + intenția de acțiune civică în era digitală).

Model de integrare (exemplu)

În ceea ce privește Școala Democratică, Inovativă și Digitală

Dimensiunea Democratică > creează structurile și relațiile în care elevii pot exersa participarea democratică.
Dimensiunea Inovativă >o feră metodele și experiențele de învățare prin care capacitatea democratică se dezvoltă.
Dimensiunea Digitală > extinde spațiile de acțiune și oferă elevilor instrumente actuale pentru cetățenie democratică.

De la capacitate democratică la Whole School Approach și instrumentele școlii

Pentru ca dezvoltarea capacității democratice să nu rămână la nivel de intenție sau exercițiu punctual, ea trebuie ancorată în viața instituțională a școlii.

Aici intervine Whole School Approach (WSA), o abordare integrată prin care întreaga comunitate școlară – elevi, profesori, părinți, directori, personal auxiliar și parteneri din comunitate – contribuie la construirea unei culturi democratice vii.

În acest cadru:

Profilul Absolventului (OM nr. 6731/2023) oferă finalitatea educațională națională: tineri responsabili, participativi, empatici, capabili să gândească critic și să acționeze democratic. El reprezintă „portretul ideal” al cetățeanului pe care școala trebuie să îl formeze.
Planul de Dezvoltare Instituțională (PDI) transpune aceste obiective în strategii și acțiuni concrete la nivel local. Dacă în PDI sunt integrate explicit dimensiuni ale capacității democratice (participare, cooperare, cetățenie digitală, interculturalitate), întreaga școală are o direcție clară.
Consiliul de Administrație (CA) asigură guvernanța democratică a școlii, validând deciziile strategice și implicând real actorii educaționali. Un CA care practică democrația internă devine model de învățare pentru elevi și profesori.
Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (CEAC) reflectă periodic dacă aceste obiective sunt atinse. Dacă CEAC include în rapoartele sale indicatori de participare, cooperare și dezvoltare a competențelor democratice, atunci școala are un mecanism de verificare și ajustare a culturii democratice.

Astfel, Whole School Approach (WSA) devine puntea care leagă cadrul european al competențelor (RFCDC), construcția operațională a capacității democratice (Gainous & Martens) de cerințele sistemului educațional românesc (Profilul Absolventului, PDI, CA, CEAC).

În concluzie, școala devine cu adevărat un „spațiu viu al democrației” atunci când competențele pentru cultură democratică sunt traduse în capacitate democratică funcțională și cultivate zilnic printr-o cultură democratică instituțională, susținută de planuri strategice (PDI), mecanisme de guvernanță (CA) și procese de evaluare (CEAC).

Profilul Absolventului

instrument pedagogic și managerial

4 pași de parcurs pentru a lucra cu Profilul Absolventului

1. Prin „lentila” RFCDC și a capacității democratice, parcurgeți Profilul Absolventului

Pentru ca Profilul să devină harta competențelor democratice de atins:

Selectați competențele civice, sociale, interculturale și digitale.
Apoi, corelați-le cu cele trei dimensiuni ale capacității democratice:
1. Cunoaștere democratică - competențe civice și interculturale.
2. Eficacitate personală - competențe sociale și emoționale.
3. Intenția de a fi cetățean activ - responsabilitate civică, participare, implicare comunitară.

2. Traduceți competențele în acțiuni educaționale concrete

Întrebare exploratorie: „Cum cultivăm aceste competențe în lecții și activități, în clasă?”

Exemple:

Cunoaștere democratică:

- Lecții de istorie sau educație socială > dezbatere despre drepturile omului și situații actuale.
- Matematică sau științe > proiecte de echipă care dezvoltă colaborarea și negocierea.

Eficacitate personală:

- Implicarea elevilor în stabilirea regulilor clasei sau a criteriilor de evaluare.
- Crearea de roluri de responsabilitate (elev coordonator, mediator de conflict etc.).

Intenția de a activa civic:

- Proiecte de voluntariat în comunitate.
- Buget participativ la nivelul școlii (elevii decid cum poate fi cheltuită o anumită sumă).
- Inițiative digitale (petiții online, campanii pentru un scop comun).

3. Integrați inițiativele de cultură democratică în documentele și structurile școlii

În PDI: stabiliți obiective strategice clare (ex. „Creșterea participării elevilor în deciziile școlii”).
În CA: validați și practicați guvernanța democratică (inclusiv consultări cu elevii și părinții).
În CEAC: introduceți indicatori de monitorizare: „Numărul de proiecte în care elevii au rol decizional.”, „Gradul de implicare a elevilor în activități civice.”, „Nivelul de încredere al elevilor că vocea lor contează.” etc.

4. Evaluați și monitorizați progresul

Încurajați elevii să-și autoevalueze dezvoltarea competențelor (folosind chestionare inspirate din RFCDC Teacher Reflection Tool).
La nivelul școlii, ați putea crea portofolii civice ale elevilor, unde ei vor putea aduna experiențele de participare democratică.
Prezentați rezultatele obținute în raportul CEAC și apoi, comunicați-le comunității > astfel, școala arată că Profilul Absolventului nu e doar un document formal, ci un proces alert.

CONCLUZIE

Profilul Absolventului = finalitatea educațională
Capacitatea democratică = indicator al progresului elevilor (știu, pot, vor să participe)
Cultura democratică = mediul în care aceste lucruri devin posibile, prin practici cotidiene și structuri instituționale.

Lucrând cu Profilul Absolventului, școala poate trece de la „a preda despre democrație” la „a trăi democrația”, crescând capacitatea democratică a fiecărui elev și consolidând o cultură democratică autentică.

Whole School Approach (WSA)

Cadre de Referință & Studii empirice

Page updated

Report abuse