1. COMPETENȚE RFCDC (Reference Framework of Competences for Democratic Culture)

Cadre teoretice de referință

• RFCDC (Reference Framework of Competences for Democratic Culture) – Consiliul Europei: Modelul celor 20 de competențe grupate în 4 categorii: valori, atitudini, abilități, cunoștințe și înțelegere critică.

• Profilul absolventului din România – corelat cu RFCDC și structurat pe competențe-cheie, în acord cu Legea Educației nr. 198/2023.

Cadre politice

• Recomandarea Consiliului UE (2018) privind valorile comune, educația incluzivă și dimensiunea europeană a predării.

• Ordinul ME nr. 6731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului.

Dovezi politice

• Adoptarea RFCDC de către toate statele membre ale Consiliului Europei, Conferința Miniștrilor Educației (2016).

• Integrarea parțială în curriculumurile naționale ale mai multor state (inclusiv România).

• Recunoașterea RFCDC în strategii ONU și UNESCO privind educația pentru cetățenie globală și drepturile omului.

Instrumente

• RFCDC Teacher Reflection Tool – instrument de auto-reflecție pentru profesori.

• Vol. 3 RFCDC – recomandări pentru curriculum, evaluare, formarea cadrelor și abordare whole-school.

• Descriptorii de competență RFCDC (Vol. 2) – pentru evaluarea progresului elevilor (afirmații observabile pentru fiecare competență).

• RFCDC Teacher Reflection Tool – pentru autoevaluarea profesorilor.

• CDC Training Toolkit – ghiduri pentru implementare în predare și management școlar.

• Metoda Proiect ˝Cetățeanul˝ aplicată în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara.

2. CAPACITATE DEMOCRATICĂ A ȘCOLII

Cadre teoretice de referință

• Whole-School Approach (WSA) – promovat de Consiliul Europei, UNESCO și OECD; conceput în cadrul „Incubatorului Civic Digital”, cu accent pe cultura democratică și cetățenia digitală - conectează curriculumul, managementul școlar, viața școlii, relațiile cu comunitatea și participarea elevilor în procesul decizional.

• SELFIE for Teachers – bazat pe DigCompEdu, pentru autoevaluarea competențelor digitale ale profesorilor.

Cadre politice

• Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

• ROFUIP 2024 – prevede participarea democratică la nivelul regulamentelor școlare și a deciziilor de management.

• Recomandarea CM/Rec (2012)13 – privind asigurarea unei educații de calitate.

• Recomandarea Consiliului UE (2018) privind valorile comune, educația incluzivă și dimensiunea europeană a predării.

• Documentele conferințelor ministeriale ale Consiliului Europei (2016, 2023).

• UNESCO Global Citizenship Education (GCED)

• OECD 2030 Learning Compass** – include participarea, responsabilitatea, co-crearea în școală.

• Digital Education Action Plan 2021–2027 – Comisia Europeană: susține dezvoltarea capacității instituționale pentru educație digitală și democratică.

Dovezi politice

• Implementarea ROFUIP include implicarea elevilor, părinților și profesorilor în elaborarea regulamentelor și luarea deciziilor.

• Programe precum Democratic Schools Network (CoE), Global Schools (UNESCO/EC).

• Cercetări privind impactul abordării WSA asupra reducerii violenței și creșterii participării.

Instrumente

• Modele de bună practică în ICD (Incubatorul Civic Digital): colaborare între elevi, profesori, părinți, comunitate locală.

• SELFIE for Schools – pentru evaluarea capacității digitale și participative a școlii.

• DigCompOrg – pentru instituții educaționale digitale competente.

• RFCDC Vol. 3 – implementare WSA, curriculum și formarea cadrelor.

3. CULTURĂ DEMOCRATICĂ

Cadre teoretice de referință

• Educația pentru o cultură a democrației – conform viziunii Consiliului Europei: implică dialog, participare, gândire critică, empatie, respect pentru diversitate.

• UNESCO – Education for Sustainable Development și Global Citizenship Education (GCED) – susțin cultura democratică în context global.

Cadre politice

• Strategii europene și naționale privind digitalizarea și cetățenia activă.

• Politici educaționale românești: Profilul Absolventului, ROFUIP, etc.

• Agenda 2030 – Obiectivul 4.7: educație pentru cetățenie globală și dezvoltare durabilă.

• Recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului** – participarea copiilor în viața socială și educațională.

Dovezi politice

• Corelarea Profilului absolventului cu RFCDC.

• Aprobarea ROFUIP care impune participarea democratică în guvernanța școlară.

• Programe pilot și cercetări despre cultura democratică în școli (ex. NECE, CoE, UNESCO, OECD).

• Implementări în rețele de școli europene: SIRIUS, eTwinning, SALTO.

Instrumente

• RFCDC Vol. 3 – implementare la nivel de întreaga școală în toate disciplinele, extracurriculare, în relația școală-comunitate.

• Activități WSA din cadrul ICD, inclusiv utilizarea tehnologiei pentru susținerea dialogului democratic.

• DigComp 2.2 pentru cetățeni – competențe digitale legate de cetățenia activă, identitate digitală, colaborare online etc..

• SELFIE (școli) – pentru dezvoltarea capacității digitale și democratice instituționale.

• SELFIE for Teachers – pentru dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor, cu impact asupra culturii digitale și democratice a școlii.

• EU Citizenship Education Toolkits – pentru dezvoltarea abilităților civice și politice ale tinerilor.

STUDII EMPIRICE

Bădescu, Angi, Costache, Negru (2024), “Educația civică în România”

• Evidențierea unor atitudini surprinzătoare: peste o treime dintre profesorii de educație socială ar susține scenarii de conducere nedemocratică, ceea ce ridică îngrijorări privind convingerile democratice ale profesorilor. Edupedu.ro+2Romanian - American Foundation+2

• Profil demografic și geografic al profesorilor de educație socială: de exemplu, distribuția pe mediul rural/urban, nivel de calificare, titularizare etc. Romanian - American Foundation+2ResearchGate+2

• Limitările curriculare și de predare identificate prin date empirice: profesorii raportează dificultăți în implementarea competențelor civice, formulări generice în programe, provocări în evaluare.

Jason Gainous și Anne Martens (2012), “The Effectiveness of Civic Education: Are ‘Good’ Teachers Actually Good for ‘All’ Students?”

• Autorii introduc conceptul de capacitate democratică ca indicator al efectelor educației civice asupra elevilor, dar și ca mod de a evalua cât de pregătiți sunt tinerii să devină cetățeni activi.

• Autorii folosesc triada (cunoștințe, eficiență și implicare democratică) pentru a construi un concept operațional de capacitate democratică și a măsura impactul educației civice.

• Ei arată că profesorii „buni” (cei care predau structurat, stimulează gândirea critică, implică elevii) tind să dezvolte toate cele trei dimensiuni – dar cu o problemă: elevii din medii socio-economice ridicate înregistrează creșteri clare în toate cele trei dimensiuni; elevii din medii defavorizate beneficiază mult mai puțin, ceea ce face ca inegalitățile să se perpetueze.

Finkel (2024), “Can Online Civic Education Induce Democratic Citizenship?”

• Acest studiu experimen­tal arată că educația civică online poate genera impact asupra cetățeniei democratice, inclusiv eficacitate politică și intenție de participare. Wiley Online Library+1

• Poate servi model pentru a testa efecte similare (cunoaștere, eficiență, intenție) în rândul elevilor implicați prin ICD.

Mačiulienė (2020), “Building the capacities of civic tech communities through …”

• O lucrare exploratorie despre comunități de tehnologie civică și modul în care instrumentele digitale pot crește capacitatea civică. ScienceDirect

• În contextul ICD, tehnologiile digitale fac parte din intervenție, iar această lucrare poate oferi metodologii sau variabile de investigat.

“A Systematic Analysis of Digital Tools for Citizen Participation” (Shin, 2024)

• O analiză a instrumentelor digitale de participare civică, din perspectiva democrației. ScienceDirect

• Deși nu educațională, metodologia și variabilele utilizate pot fi adaptate la context școlar / ICD.