1. Context și obiective
Studiul a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), ca parte a proiectului „Harta educației civice în România”, coordonat de Fundația Friedrich Ebert România și SNSPA.
Obiectivul: să identifice cum este înțeleasă și aplicată educația civică în școlile din România și cum poate fi îmbunătățită pentru a contribui la o cultură democratică.
2. Principalele constatări
Lipsa unei strategii coerente pentru educația civică în România.
Educația civică este marginalizată în curriculumul școlar, iar predarea este adesea formală și fără legătură cu realitatea trăită de elevi.
Cadrele didactice nu sunt suficient formate pentru a preda educație civică în mod participativ și aplicat.
Participarea elevilor la decizii în școli este redusă și formalizată, iar Consiliile Elevilor nu au un rol real în luarea deciziilor.
Instrumentele de evaluare și resursele educaționale sunt limitate, iar cele existente nu promovează un spirit critic și participativ.
3. Recomandări cheie
Reformarea curriculară pentru a introduce competențele pentru cultură democratică (conform RFCDC) ca obiectiv transversal în toate disciplinele.
Formarea continuă a cadrelor didactice, utilizând inclusiv instrumente precum RFCDC Teacher Reflection Tool și SELFIE for Teachers.
Promovarea unei abordări whole-school (WSA) prin implicarea elevilor, profesorilor, părinților și comunității în luarea deciziilor.
Crearea unui ecosistem digital care să sprijine învățarea civică, inclusiv prin platforme interactive și conținut adaptat vârstei.
Introducerea de metode participative, proiecte comunitare și simulări de procese democratice.
4. Legătura cu RFCDC
Studiul susține integrarea modelului Consiliului Europei – Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (RFCDC) – în sistemul educațional românesc, ca standard pentru educația civică de calitate.
Educația civică actuală este tratată superficial în curriculumul românesc, cu accent prea mare pe cunoștințe teoretice, în detrimentul abilităților și atitudinilor democratice.
Participarea elevilor la viața școlii este limitată, iar vocea lor este rareori luată în considerare în deciziile școlare.
Profesorii nu sunt suficient formați pentru a preda educație civică activă, centrată pe dezvoltarea capacităților democratice a elevilor.
Instrumentele de evaluare a competențelor civice sunt slab dezvoltate sau inexistente.
Există un decalaj între politicile educaționale și realitatea școlară, în ceea ce privește cultura democratică.
1. Curriculum și predare:
Integrarea RFCDC și a conceptului de capacitate democratică în proiectarea unităților de învățare.
Utilizarea metodelor de predare active (dezbateri, simulări, proiecte civice).
Organizarea unor module interdisciplinare axate pe cetățenie activă, interculturalitate și participare democratică.
2. Formarea profesorilor:
Formare continuă specifică pentru dezvoltarea competențelor digitale și civice (conform DigCompEdu și RFCDC).
Utilizarea SELFIEforTEACHERS pentru autoevaluarea competențelor digitale și civice ale cadrelor didactice.
Crearea de comunități de învățare profesională la nivelul școlii, pe tema educației civice.
3. Participare și guvernanță:
Introducerea unui buget participativ pentru elevi.
Crearea și susținerea unor consilii consultative de elevi și părinți, care contribuie efectiv la deciziile CA.
Transparentizarea deciziilor școlii și comunicarea periodică cu comunitatea.
4. Proiecte și viața școlii:
Inițierea de proiecte de service learning (învățare prin implicare în comunitate).
Organizarea de campanii civice și digitale (petiții, campanii de conștientizare, hackathoane civice).
Colaborări cu ONG-uri și administrații locale pentru implicarea elevilor în viața publică.
5. Evaluare și monitorizare:
Adaptarea raportului CEAC cu indicatori de tip:
„Gradul de implicare al elevilor în decizii”
„Numărul de proiecte civice desfășurate”
„Progresul elevilor în autoevaluarea capacității democratice”
Crearea de portofolii civice digitale ale elevilor.
Integrarea evaluării formative prin rubrici corelate cu RFCDC.