Pentru ca democrația și drepturile omului să devină o realitate în viața de zi cu zi a unei societăți, acestea ar trebui să devină o realitate în viața cotidiană în școli. A face din democrație și din drepturile omului o realitate în cultura școlilor nu este doar o chestiune de predare la clasă, este o funcție a tuturor aspectelor vieții școlare.
Adoptarea unei abordări la nivelul întregii școli în ceea ce privește predarea educației pentru cetățenie asigură faptul că toate aspectele vieții școlare, inclusiv structurile și procesele decizionale, metodele, practicile și resursele de predare, precum și comportamentele și relațiile dintre profesori, personalul auxiliar și elevi, reflectă principiile democratice și ale drepturilor omului.
Puterea de transformare a competențelor în școli depinde de alegerile și circumstanțele umane. Pe măsură ce tehnologiile digitale apar din ce în ce mai omniprezente în viața de zi cu zi, devine din ce în ce mai important să luăm în considerare nu numai modul în care acestea pot contribui la învățare, ci și de ce pot acestea fi relevante în educația contemporană. Elevii și profesorii se vor angaja în învățarea cetățeniei digitale și practicarea culturii democratice, dacă au oportunitatea să subscrie la o viziune centrate pe beneficiile potențiale ale învățării online și hibiride.
Dispozitivele digitale vor putea fi puțin folosite dacă elevii și profesorii nu-și vor schimba actualiza perspectiva asupra noului mod de școlarizare. Sistemele de date computerizate ajung să fie investiții ineficiente dacă comunitățile și managementul școlar nu sunt de acord cu privire la obiectivele finale ale școlarizării și asupra datelor care se conformează acestor obiective.
Marea provocare a erei digitale constă nu doar în luarea unor decizii bine informate, cât mai ales în dezvoltarea unei înțelegeri a ceea ce îi convinge pe tineri și pe profesorii lor să profite la maximum de tehnologiile pe care le au/pot avea la dispoziție pentru a învăța, respectiv, pentru a preda și evalua.
Echipa de conducere și profesorii din structura școlii să testeze modele și procese care creează contexte noi de învățare și oportunități reale de colaborare între principalele părți interesate (elevi-profesori-părinți-comunitate locală). Abordarea la nivelul întregii școli constă în dezvoltarea unei culturi democratice în școală, practicarea dialogului intercultural la toate nivelurile și creșterea competențelor de cetățenie digitală, atât elevilor și profesorilor, cât și comunității extinse.
Să ghidăm școlile în procesul de identificare a modului în care tehnologiile susțin sau pot susține procesele de dezvoltare a unei culturi organizaționale democratice, bazată pe cooperare, în care cetățenia digitală este apreciată și practicată în mod regulat, atât de elevi, cât și de profesori, părinți și comunitatea extinsă.
Prin intermediul unor instrumente validate științific și utilizate deja în educația pre-universitară în UE și în România, să creăm infrastructura necesară proiectării și operaționalizării unui plan strategic care integrează o abordare a CDC la nivelul întregii școli și care integrează toate aspectele importante ale vieții școlare contemporane - programe și curriculum-uri, metode de predare și resurse, structuri și procese de conducere și de luare a deciziilor, politici și coduri comportamentale, personalul didactic și auxiliar, precum și relațiile dintre aceștia și elevi, activitățile extracurriculare și legăturile școlii cu comunitatea.
Să acompaniem școlile în procesul de conștientizarea a importanței dezvoltării competențelor pentru cultura democratică, nu doar pentru elevi, dar și pentru școli ca instituție și pentru întreaga comunitate. Pentru a participa în mod eficient la o cultură a democrației și pentru a trăi în pace împreună cu ceilalți în societăți democratice diverse din punct de vedere cultural, tinerii trebuie să fie capabili să recunoască și să pună în practică principiile democratice, într-o lume digitală.
La nivel operațional, abordarea la nivelul întregii școli în ceea ce privește CDC mută accentul de la dezvoltarea pur și simplu a competențelor individuale către construirea unui mediu de învățare democratic în care grupuri de competențe democratice pot fi învățate și exersate în școală.
Din acest punct de vedere, abordarea CDC la nivelul întregii școli oferă o perspectivă valoroasă cu privire la modul în care școlile pot deveni mai democratice, luând în considerare domeniile-cheie ale vieții școlare, cum ar fi predarea și învățarea, guvernanța și cultura școlară, precum și cooperarea cu comunitate.
În acest fel, dezvoltarea unei culturi școlare democratice și a competențelor de cultură democratică la elevi devine o misiune a școlii.
O abordare democratică și participativă | creează medii de susținere pentru a fi sau a deveni un cetățean activ și utilizează modele de inspirație pentru tranziție și schimbare în societate. Este vorba de a experimenta la fața locului procesele democratice. Acest lucru poate fi facilitat atunci când toți participanții implicați în procesul de învățare pot planifica și negocia împreună obiectivele, conținutul, activitățile și evaluarea. Educatorii ar trebui să dea dovadă de comportamente democratice și, prin urmare, să contribuie la dezvoltarea competențelor de cultură democratică (CDC) ale elevilor.
O abordare colaborativă | facilitează dialogul și asigură un mediu de învățare de calitate pentru toți. Prin aplicarea principiilor de învățare colaborativă, dinamica clasei se schimbă profund și poate fi dezvoltată o gamă largă de CDC. Procesul de colaborare permite dezvoltarea deschiderii și a motivației de a accepta schimbarea. Cooperarea între profesorii de mai multe materii poate duce, de asemenea, la rezultate suplimentare valoroase și eficiente pentru dezvoltarea CDC. În plus, predarea în echipă consolidează dezvoltarea multiperspectivității și promovează ancorarea în curriculum.
O abordare educațională holistică | ia în considerare interacțiunea școlii cu societatea civilă și cu comunitățile în toate formele de învățare (învățare formală, non-formală și informală) prin activități bazate pe proiecte. Această abordare pedagogică este deosebit de adecvată pentru dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică, deoarece contribuie la dobândirea unei înțelegeri critice, la punerea în comun atitudini, abilități și cunoștințe adecvate, precum și la consolidarea valorilor democratice. Ea poate fi utilizată în cadrul unei discipline specifice, dar este, de asemenea, foarte potrivită pentru activități inter-curriculare și pentru abordarea unor probleme interdisciplinare generale.
O abordare de rezolvare a problemelor | abordează aspecte cruciale din societate și sensibilizează asupra complexității acestora, căutând soluții și luând inițiative pentru contribuții semnificative. Învățarea prin servicii, care combină angajamentul social al elevilor cu învățarea în clasă, este o formă de predare și învățare care poate facilita acest obiectiv educațional. Aceasta le oferă elevilor oportunitatea de a conecta cunoștințele, înțelegerea critică, precum și competențele dobândite în cadrul unei săli de clasă cu o acțiune semnificativă care vizează o problemă din lumea reală.
O abordare reflexivă și autoreflexivă | promovează dezvoltarea personală a tuturor actorilor. Activitățile centrate pe elev și axate pe învățarea activă îi plasează pe cursanți în poziția de actori în propriul proces de învățare, mai degrabă decât de receptori pasivi de cunoștințe. Cu toate acestea, acest lucru este eficient numai dacă reflecția sistematică și continuă face parte din procesul de învățare. Abordările de învățare prin practică și de învățare bazată pe experiență îi implică pe elevi într-un proces în care sunt dezvoltate abilitățile intelectuale, emoționale și sociale, în măsura în care este antrenată simultan capacitatea lor de a face un pas înapoi și de a privi critic la ei înșiși, la comportamentul și la acțiunile lor.
O abordare incluzivă | conferă tuturor actorilor putere în calitate de cetățeni și promovează dialogul intercultural pentru a trăi împreună în echitate și pace. Aceasta împiedică grupurile vulnerabile și persoanele marginalizate21 să fie discriminate sau excluse. Oferă metode și "mijloace prin care cetățenii își pot comunica punctele de vedere, nevoile, preocupările și aspirațiile altor persoane care au apartenențe culturale diferite de ale lor" (Barret, 2019*). Promovează drepturile omului, integrarea, participarea, sprijinul personal, emoțional și cognitiv, acceptarea și împuternicirea.
Respectarea contextului local și a metodelor adaptate de lucru | O cultură democratică nu poate fi impusă unei societăți din exterior, ci e de preferat să fie construită chiar de către cetățeni, la fel cum o cultură școlară democratică nu poate fi impusă din exterior, ci trebuie construită prin implicarea tuturor părților interesate.
Împuternicirea tuturor părților interesate să elaboreze propriile soluții la provocări pe baza evaluării situației | O soluție principală unică pentru provocările cu care se confruntă indivizii din întreaga diferite instituții și țări, nu excistă. Prin evaluarea situației actuale în școală, inclusiv nevoile și capacitatea acesteia, părțile interesate cheie obțin o mai bună înțelegere a provocările specifice și sunt împuternicite să elaboreze propriile acțiuni personalizate. La rândul lor, acestea sporește sentimentul de proprietate și motivația pentru schimbare.
Încurajarea învățării prin acțiune, cu participarea tuturor părților interesate | Democratic competențele democratice se dezvoltă cel mai bine prin practica de zi cu zi, inclusiv prin participarea luare a deciziilor participative, relații respectuoase și egale, precum și predare și învățare democratice metode de predare și învățare. Acest lucru implică un parteneriat angajat al tuturor părților interesate - de la elevi, cadrele didactice, liderii școlari și părinții, până la autoritățile locale și alți actori din comunitate - care explică importanța abordării instituțiilor de învățământ ca un întreg în învățarea și promovarea culturii democrației.
Integrarea consolidării capacităților în procesul de planificare școlară | Schimbările în cultura școlară sunt mai durabile atunci când sunt integrate în procesul oficial de planificare a școlii.
Sprijinirea proiectelor și inițiativelor locale pe termen lung | Este nevoie atât de timp, cât și de efort pentru a depășirea rezistenței la schimbare și transformarea relațiilor și practicilor din școli. Sistemic sistemică nu poate fi realizată printr-un efort punctual. Sprijinul pe termen lung este esențial pentru a obține rezultate tangibile rezultate tangibile și un impact durabil.
Iată cinci etape pe care o școală le poate parcurge pentru a deveni mai democratică prin aplicarea unei abordări la nivelul întregii școli pentru implementarea unei culturi școlare democratice și dezvoltarea competențelor pentru cultura democratică la elevi, profesori și celelalte părți implicate.
Participarea la luarea în comun a deciziilor și a guvernanței școlare, de exemplu, îi ajută pe toți actorii școlari, și în special pe tineri, să obțină cunoștințe practice și să dezvolte încrederea în procesele democratice și participative. Aceasta încurajează pe tineri să își exerseze propriile competențe democratice cu o încredere sporită.
Fiecare școală are punctele sale forte și punctele de îmbunătățit, care depind de mulți factori: dimensiunea școlii și dotările pe care aceasta le are, mediul socio-economic al elevilor, numărul și diversitatea acestora, resursele instituționale, umane și materiale deja existente, structura personalului didactic și calificările pe care acesta le are, stilul și calitatea managementului, localizarea geografică cu atuurile și provocările sale, orientarea politică a factorilor de decizie etc.
Toți acești factori, adesea, determină provocări specifice atât în interiorul, cât și în afara școlii în ceea ce privește cultura democratică, și totodată, influențează oportunitățile de acțiune și implementarea proiectelor centrate pe dezolvoltarea educației contemporane.
Analiza situației curente în școală > analiză status quo, colectare date | identificarea modului în care principiile democrației și ale drepturilor omului sunt integrate în viața școlară, prin tehnologie digitală, inclusiv punctele forte și punctele slabe, și cu participarea: elevilor, profesorilor, directorilor, partenerilor din comunitate (dacă-i cazul).
Identificarea strategiilor care ghidează practicile de punere în aplicare a educației digitale, DCD și CDC menite să permită elevilor de toate vârstele să își dezvolte întregul potențial ca cetățeni activi în școală.
Evaluarea, la nivelul întregii școli, a modului în care este utilizată tehnologia, din perspectiva părților implicate în actul educațional.
Evaluarea nivelului de competențe digitale ale profesorilor.
Evaluarea competenței de cultură democratică și dialog intercultural, la nivelul întregii școli.
Evaluarea competenței de cetățenie digitală, la nivelul întregii școli.
Plan de acțiune pentru schimbare > identificarea domeniilor potențiale de schimbare și elaborarea unui plan de acțiune cu activități concrete, care vor fi întreprinse pentru a implementa aceste schimbări; dezvoltarea unei viziuni, stabilirea obiectivelor și sprijinirea actorilor cheie.
Utilizarea tehnologiei digitale ca mijloc de schimbare.
Planificare pentru DCD și CDC | elaborarea planului de proiect global al școlii pentru ca DCD și CDC să fie un rezultat așteptat al învățării.
Implementarea planului de schimbare la nivelul întregii școli > fixarea unor colaborări semnificative | implicarea comunității școlare și crearea proiectelor pentru dezvoltarea DCD și CDC la nivelul întregii școli.
Inițiative strategice pentru domeniile potențiale de schimbare, reieșite din planul de acțiune | proiectele interne ale școlii/profesorilor, de implementat la nivelul întregii școli.
Activități educaționale planificate în Incubatorul Digital.
Evaluarea impactului schimbărilor > evaluarea progresului și măsurarea impactului proiectelor de creștere a DCD și CDC la nivelul întregii școli; comunicare, proces și acțiune: definirea indicatorilor de succes și monitorizarea acestora, analiza rezultatelor și evaluarea procesului de evaluare colectivă.
Reflecție și integrare lecții învățate > împărtășirea rezultatelor, lecțiilor învățate și bunelor practici cu toate părțile interesate implicate în Abordarea CDC la nivelul întregii școli, precum și cu celalalte școli din Incubatorul Civic Digital.