Metoda Design Thinking propusă de noi este o abordare practică, eficientă și creativă a provocărilor educaționale, de rezolvare a problemelor și îmbunătățire continuă a predării pentru cultură democratică și cetățenie digitală, care ne dorim să fie aplicată cu succes în dezvoltarea profesorilor din comunitatea Incubatorul Civic Digital.
Embedded Files
Metoda Design Thinking poate ajuta profesorul să își reimagineze curriculumul din perspectiva elevilor săi, cu scopul de a răspunde mai bine nevoilor și dorințelor acestora, dar și pentru a introduce elemente de cultură democratică la clasă.
În Incubatorul Civic Digital utilizăm design thinking, în mod intenționat, pentru a reconceptualiza crearea și furnizarea de programe școlare axate pe cultură democratică, dialog multicultural și cetățenie digitală.
Introducere în Design Thinking
Introducere în Design Thinking
Metoda Design Thinking - perspective diferite asupra predării și învățării.
Scopul și importanța Conceptului Design Thinking în educația contemporană.
Importanța soluționării problemelor centrate pe elev, profesor, părinte, contributor din comunitate.
Exemple de aplicare a Design Thinking în educația pentru cultură democratică și cetățenie digitală.
1. Empatie - 2. Definire - 3. Generare de idei - 4. Prototipare - 5. Testare
Aceste cinci etape ale gândirii conceptuale nu sunt întotdeauna secvențiale și pot să nu urmeze o ordine specifică, pentru că adesea pot apărea în paralel sau pot fi repetate iterativ. Etapele pot fi înțelese ca moduri diferite care contribuie la întreaga proiectare, mai degrabă decât ca etape secvențiale.
© Teo Yu Siang și Interaction Design Foundation, CC BY-NC-SA 3.0.
Iată o serie de pași care vă pot ajuta să dezvoltați soluții noi, inovatoare, concepute cu elevii, profesorii și comunitatea școlii.
Pasul 1. Empatia > Înțelegerea nevoilor, dorințelor și intențiilor elevilor și profesorilor
Pasul 1. Empatia > Înțelegerea nevoilor, dorințelor și intențiilor elevilor și profesorilor
Design Thinking începe cu înțelegerea persoanelor implicate, ceea ce este esențial în educație. Încurajează profesorii să se pună în locul elevilor – cu ce se confruntă, cum învață cel mai bine și ce îi motivează, le provoacă temeri sau chiar îi frustrează?
Această înțelegere profundă îi ajută pe profesori să creeze soluții mai potrivite cadrului de învățare contemporan.
Cum ai putea construi empatie cu elevii tăi?
Ascultare activă: Acordă-ți timp să asculți elevii fără a-i întrerupe. Adresează-le întrebări deschise pentru a-i încuraja să își exprime gândurile, emoțiile și sentimentele.
Observare: Fii atent(ă) la modul în care elevii interacționează, limbajul lor corporal și indicii emoționale din timpul activităților. Acest lucru te ajută să înțelegi provocările neverbalizate pe care le-ar putea întâmpina.
Jocuri de rol: Pune-te în locul elevilor tăi și imaginează-ți cum este să experimentezi sala de clasă din perspectiva lor. Poți chiar să organizezi jocuri de rol în care elevii să exprime puncte de vedere și să interacționeze în diverse scenarii.
Discuții de clasă: Creează un spațiu unde elevii să poată împărtăși liber opiniile sau preocupările lor. Încurajează conversațiile autentice, mai ales pe cele referitoare la dificultățile întâmpinate în învățare.
Chestionare sau jurnale: Încurajează-ți elevii să completeze chestionare anonime sau să țină jurnale în care să își exprime gândurile, temerile sau frustrările. Aceste instrumente pot oferi perspective nesesizate asupra experiențelor lor.
Feedback de la părinți și colegi: Colaborează cu părinții și alți profesori pentru a obține mai mult context despre nevoile sau provocările elevilor. Această colaborare ajută la formarea unei imagini de ansamblu mai complete.
Observarea unui elev: Petrece o zi în calitate de elev în propria ta clasă pentru a observa direct dinamica, interacțiunile și presiunile la care sunt supuși.
Folosind aceste metode, poți crea o legătură mai profundă cu elevii și în plus, îți poți adapta predarea centrată pe cultură democratică și cetățenie digitală pentru a răspunde mai bine nevoilor, dorințelor și intențiilor lor.
Exercițiul #1
Exercițiul #1
Obiectiv
Să vă îmbunătățiți empatia față de elevii, colegii profesori și toți contributorii din comunitătea voastră școlară, înțelegându-le perspectivele, nevoile reale și intențiile elevilor, precum și identificarea problemelor cu care se confruntă aceștia în învățare, respectiv predare sau susținere și acordare de sprijin.
Teme de explorat
Empatia ca fundament al Design Thinking, pentru cultură democratică și cetățenie digitală.
Tehnici pentru a strânge informații relevante referitoare la elevi, profesori, părinți (prin interviuri, observații).
Identificarea punctelor critice în învățarea elevilor și practicile de predare cele mai potrivite generațiilor contemporane.
Activități propuse
Planificați realizarea unor interviuri sau efectuarea unor observări comportamentale la clasă, care vizează elevi și/sau colegi, pentru a identifica provocări/dificultăți ascunse care împiedică sau încetinesc implementarea procesului democratic în clasă.
Discutați deschis cu elevii și colegii voștri pentru a le afla nevoile și dificultățile cu care aceștia se confruntă, din punct de vedere democratic. Adresați-le întrebări referitoare la provocările cu care se confruntă, ce le place la ore și ce consideră că ar trebui îmbunătățit. Exemplu de întrebări: „Ce părți ale orelor de curs sunt cele mai interesante pentru tine?”; „Ce dificultăți întâmpini în învățare?”; „Cum ai vrea să îți fie organizate orele pentru a te ajuta mai mult?”
Realizați sondaje sau chestionare, bine articulate, pentru a obține perspective autentice.
Rezultat/Livrabil posibil
O listă de nevoi, intenții, probleme și provocări identificate pe baza discuțiilor și observațiilor.
Provocare: Elevii sunt dezinteresați de bunăstarea colegilor și profesorilor lor, dar și de prosperitatea comunității.
Soluție: Observând și intervievând elevii, un profesor poate descoperi că lecțiile sale, să zicem că, nu au aplicații practice centrate pe cultura democratică, ceea ce îl poate motiva pe acesta să reproiecteze curriculumul, de exemplu, pentru a fi mai centrat pe drepturile și responsabilitățile elevilor contemporani.
Pasul 2. Definirea > Încadrarea și (re)formularea problemei/provocării
Pasul 2. Definirea > Încadrarea și (re)formularea problemei/provocării
Adesea, problemele pe care le văd profesorii la suprafață (de exemplu, note slabe, comportament perturbator, lipsă de concentrare, lipsă de interes etc.) pot fi simptome ale unor provocări mai profunde cu care elevii se confruntă în viața reală.
Design Thinking încurajează reformularea problemelor prin întrebări de tip ˝de ce˝ repetate. Acest lucru duce la o diagnosticare mai precisă a adevăratei probleme.
Exercițiul #2
Exercițiul #2
Obiectiv
Să definiți cu claritate provocările din sala de clasă sau din școală, care pot fi abordate cu focus pe cultură democratică și cetățenie digitală.
Teme de explorat
Sinteza informațiilor adunate în exercițiul precedent (referitor la empatie).
Definirea problemelor sub formă de afirmații de lucru care reflectă nevoile reale ale elevilor/profesorilor/părinților/contribuitorilor.
Alinierea definițiilor problemelor identificate cu obiectivele educaționale.
Activități propuse
În baza descoperirilor din etapa de empatie, analizați datele și sintetizați problemele principale, apoi formulați câte o declarație a fiecărei probleme identificate.
Definiți clar provocările educaționale specifice. De exemplu: lipsa implicării elevilor în dialogul multicultural, existența bullying-ului îi determină pe unii elevi să fie anxioși, dificultatea de a integra cetățenia digitală în lecții.
Transformați nevoile observate în provocări concrete care să poată fi soluționate.
Creați un set de întrebări de tipul „Cum am putea?” pentru a stimula idei creative: „Cum am putea face orele de educație socială mai centrate pe cultură democratică?”; „Cum am putea face orele de TIC mai axate pe cetățenia digitală?” etc.
Rezultat/Livrabil
O listă clară cu probleme/provocări (re)formulate.
Provocare: Probleme în gestionarea clasei din punctul de vedere al diversității culturale.
Problemă reformulată: După explorare, profesorul conștientizează că unii elevi n-au învățat să fie toleranți față de credințele diferite pe care le au alți colegi în clasă.
Soluție: Implicarea elevilor în co-crearea unor reguli de conduită sau organizarea unor sesiuni de dezvoltare a înțelegerii reciproce și exersării unui dialog semnificativ între elevi.
Pasul 3. Contestarea presupunerilor și Generarea de Idei > Soluții creative | Colaborare și incluziune
Design Thinking este în mod inerent colaborativ, ceea ce înseamnă că profesorii nu sunt singurii care pot genera soluții. Implicarea elevilor, colegilor, părinților sau chiar a membrilor comunității în procesul creativ ajută la generarea unui spectru mai larg de idei și asigură includerea perspectivelor diferite. La baza sa, Design Thinking depășește metodele tradiționale. Profesorii sunt încurajați să experimenteze soluții inovatoare, care nu au fost încercate anterior. Creativitatea duce la abordări mai personalizate și captivante ale provocărilor comune.
Aceasta este o fază experimentală, iar scopul este de a identifica cea mai bună soluție posibilă pentru fiecare dintre problemele identificate în timpul primelor trei etape.
Exercițiul #3
Obiectiv
Să generați soluții inovatoare pentru problemele definite în etapa anterioară.
Teme de explorat
Tehnici de brainstorming, generare de soluții.
Încurajarea colaborării între profesori și elevi pentru generarea de idei.
Explorarea abordărilor neconvenționale pentru predare și învățare.
Activități propuse
Folosind brainstormingul sau una dintre tehnicile de Gândire Laterală* (Edward de Bono), organizați o sesiune cu colegii și/sau cu elevii pentru a genera soluții la o problemă specifică de democrație cu care se confruntă clasa, școala sau comunitatea.
Organizați sesiuni de brainstorming (folosid hărți mentale, tehnica post-it-urilor) sau de Gândire Laterală cu colegii pentru a genera noi metode de predare centrate pe cultura democratică și cetățenia digitală. Regula de bază este să generați idei Pozitive, Poznașe și într-un mod cât mai Prolific, fără a judeca niciuna.
Explorați abordări neconvenționale, cum ar fi învățarea bazată pe proiecte, predarea la clasă de către elevi (de 1-2 ori pe lună) sau utilizarea de tehnologii pentru introducerea cetățeniei digitale la clasă/în școală.
Rezultat/Livrabil
O listă de soluții potențiale, de la cele convenționale la cele mai inovatoare.
*Gândirea laterală este un proces deliberat și sistematic de utilizare a capacității de a gândi într-un mod inovator.
Provocare: Probleme de bullying sau dificultăți sociale între elevi.
Soluție: Profesorul poate implica elevii în generarea de idei pentru a crea un mediu de clasă mai incluziv și sigur, unde elevii simt că pot participa activ la crearea soluțiilor, cultivându-și responsabilitatea și implicarea.
Există sute de tehnici de generare de idei pe care le puteți utiliza
Harta mentală: Desenează problema în centru și ramifică soluții posibile în jurul acesteia.
Post-it-uri: Scrieți fiecare idee pe un post-it și lipiți-le pe un perete, apoi organizați-le în categorii de soluții.
Gândirea Laterală: https://www.debonogroup.com/services/core-programs/lateral-thinking/
Pasul 4. Prototiparea > Transferarea ideilor în realitate
Design Thinking îmbrățișează un proces iterativ – profesorii pot testa rapid noi idei la scară mică, colecta feedback și ajusta în consecință. Acest lucru reduce presiunea de a face totul perfect de la început și permite îmbunătățirea continuă.
Aceasta este etapa finală a modelului Design Thinking în cinci etape; cu toate acestea, într-un proces iterativ precum gândirea în materie de proiectare, rezultatele generate sunt adesea utilizate pentru a redefini una sau mai multe probleme suplimentare. Acest nivel sporit de înțelegere vă poate ajuta să investigați condițiile de utilizare și modul în care oamenii gândesc, se comportă și simt față de lecție/activitate/proiect și chiar vă poate determina să vă întoarceți la o etapă anterioară a procesului de gândire a proiectării. Apoi puteți continua cu iterații ulterioare și puteți face modificări și rafinări pentru a exclude soluții alternative. Scopul final este de a obține o înțelegere cât mai profundă a lecției/activității/proiectului și a beneficiarilor voștri.
Iată cum profesorii pot prototipa idei noi în mediul școlar:
Începe cu pași mici: Concentrează-te pe o singură clasă sau chiar pe o lecție individuală. Testează noua metodă de predare, instrumentul sau activitatea cu un grup mic de elevi pentru a vedea cum funcționează, înainte de a o extinde la întreaga clasă sau în școală.
Creează lecții de probă: Proiectează o versiune scurtă, de probă, a unei lecții folosind noua idee, fie că este vorba de o strategie de predare, un instrument digital sau o altă aranjare a clasei. Rulează lecția cu un grup de elevi sau colegi pentru a aduna feedback.
Colaborează cu elevii: Implică elevii în procesul de prototipare, cerându-le părerea și feedback-ul. Aceștia te pot ajuta să perfecționezi ideea în timp real.
Folosește feedback-ul colegilor: Împărtășește prototipul tău (de exemplu, un plan de lecție sau o abordare didactică) cu alți profesori. Poți desfășura o „lecție pilot” în timp ce alți profesori observă, apoi folosește feedback-ul lor pentru a face îmbunătățiri.
Testare iterativă: După ce ai testat prototipul, reflectează asupra aspectelor care au funcționat și asupra celor care nu au funcționat. Fă ajustări mici în funcție de performanța și feedback-ul elevilor, apoi testează din nou.
Prototipare rapidă: Pentru teste rapide, nu ai nevoie de lecții complet dezvoltate. Încearcă diferite variații ale unei idei (de exemplu, diferite tipuri de activități de grup) într-o săptămână pentru a vedea care are cele mai bune rezultate.
Programe pilot: Dacă ideea ta implică o schimbare mai amplă, cum ar fi un curriculum centrat pe cultură democratică sau cetățenie digitală, propune un program pilot în care aceasta să fie testată într-un mediu controlat înainte de a fi implementată la scară mai largă.
Prin prototiparea ideilor în acest mod, profesorii pot experimenta și îmbunătăți abordările fără a se suprasolicita pe ei sau pe elevi, ducând la soluții mai eficiente și inovatoare.
Exercițiul #4
Obiectiv
Să creați prototipuri simple, care să poată fi puse în practică, cu costuri reduse pentru testare.
Teme de explorat
Prototiparea în educație (de exemplu, noi planuri de lecție, metode de pedagogie și instrumente digitale sau procese aplicabile la clasă, în școală).
Beneficiile prototipării rapide pentru testarea noilor metode de predare.
Colectarea frecventă și la timp a feedback-ului.
Activități propuse
Dezvoltați un prototip de plan de lecție sau instrument pentru a rezolva una dintre problemele definite mai sus, care să ajute la dezvoltarea și implementarea unei culturi democratice, să faciliteze dialogul multicultural sau să îmbunătățească înțelegerea cetățeniei digitale, la clasă și în școală.
Dezvoltați prototipuri rapide, care includ un format nou de lecție, activități de grup sau un mod diferit de aranjare a sălii de clasă.
Practicați un instrument digital nou, cum ar fi o aplicație educațională sau o platformă de învățare online care combate cyberbullying-ul, pe un grup mic de elevi.
Rezultat/Livrabil
Un plan de lecție sau activitate pregătite pentru testare.
Provocare: Implementarea unei abordări care învață elevii despre democrație și cum să acționeze ca cetățeni democratici.
Soluție: Profesorul ar putea prototipa diferite tipuri de sesiuni în cadrul cărora le poate oferi elevilor spațiu pentru ca aceștia să-și exprime părerea referitoare la cum oamenii ar trebui tratați egal și imparțial în fața legii.
Pasul 5. Testarea > Îmbunătățirea soluțiilor generate, prin feedback
Design Thinking promovează testarea eficienței soluțiilor generate și sprijină procesul de adunare a datelor pentru îmbunătățire.
Iată câteva metode practice pentru a testa soluțiile în clasă:
Lecții pilot: Testează noua soluție cu un grup mic de elevi sau într-o singură clasă mai întâi. Acest lucru îți permite să aduni feedback imediat și să faci ajustări înainte de a aplica soluția finală tuturor elevilor.
Feedback de la elevi: Cere-le direct elevilor părerea lor prin chestionare, „exit tickets” sau discuții informale. Încurajează-i să îți spună ce li s-a părut util sau confuz.
Observarea comportamentului elevilor: Fii atent(ă) la modul în care elevii interacționează cu noua soluție. Sunt mai implicați? Întâmpină dificultăți? Observarea comportamentului lor îți oferă informații valoroase.
Testare A/B: Încearcă două versiuni diferite ale soluției (de exemplu, două strategii de predare sau instrumente digitale diferite) cu grupuri diferite de elevi. Compară rezultatele pentru a vedea care abordare funcționează mai bine.
Evaluări formative: Folosește teste scurte, verificări rapide sau lucrul în grup pentru a evalua cât de bine înțeleg elevii materialul după introducerea noii soluții. Acest lucru îți oferă o imagine clară a eficienței soluției.
Reflecție colaborativă: Discută soluția cu alți profesori, în special cu cei care au testat abordări similare. Ideile lor pot ajuta la rafinarea și îmbunătățirea metodei tale.
Testare iterativă: După ce ai încercat soluția, ajusteaz-o pe baza feedback-ului elevilor și testeaz-o din nou. Acest ciclu de testare și ajustare ajută la perfecționarea abordării în timp.
Observații de la colegi: Invită un coleg să observe ora în timp ce tu implementezi soluția. El îți poate oferi o perspectivă obiectivă și feedback constructiv.
Prin utilizarea acestor metode, poți aduna date semnificative despre cât de bine funcționează soluția ta și poți face ajustările necesare pentru a o îmbunătăți.
Exercițiul #5
Obiectiv
Să testați prototipurile în realitatea din clasă/școală.
Teme de explorat
Colectarea de feedback de la elevi și colegi, respectiv de la părinți.
Identificarea aspectelor care funcționează și a celor care necesită îmbunătățiri.
Iterarea pe baza testării și feedback-ului.
Activități propuse
Implementați unui nou plan de lecție sau metodă de predare și observare a rezultatelor.
Solicitați feedback elevilor și colegilor pentru a afla ce funcționează și ce ar trebui ajustat.
Testați prototipul în clasă/școală, eventual testați simultan mai multe soluții pentru a vedea care aduce cele mai potrivite rezultate.
Rezultat/Livrabil
Feedback detaliat de la elevi și colegi despre eficiența prototipului/soluției testate.
Este important de știut că etapele de mai sus pot fi schimbate, desfășurate concomitent sau repetate de mai multe ori pentru a obține cele mai multe informații referitoare la beneficiarii voștri, pentru a extinde spațiul de soluționare și pentru a vă putea concentra asupra soluțiilor inovatoare.
Acesta este unul dintre principalele beneficii ale modelului Design Thinking. Cunoștințele dobândite în ultimele etape ale procesului pot informa repetarea etapelor anterioare. Informațiile sunt utilizate în mod continuu pentru a facilita înțelegerea problemei și a spațiului de soluții și pentru a redefini problema în sine. Acest lucru creează o buclă perpetuă, în care proiectanții continuă să obțină noi informații, să dezvolte noi moduri de a vedea produsul (sau serviciul) și posibilele sale utilizări și să dezvolte o înțelegere mult mai profundă a utilizatorilor lor reali și a problemelor cu care aceștia se confruntă.
Natura iterativă și neliniară a gândirii de tip Design Thinking, în materie de proiectare, face să puteți parcurge aceste etape simultan, le puteți repeta și chiar reveni la etapele anterioare în orice moment al procesului de gândire în materie de proiectare.
+ Reflectare și iterare > Dezvoltarea mentalității de creștere și îmbunătățirea continuă
Design Thinking încurajează o mentalitate de experimentare și învățare din greșeli, ceea ce este un model important pentru elevi. Această abordare transformă cultura clasei într-una în care provocările sunt văzute ca oportunități de creștere, nu ca obstacole.
Exercițiul #6
Obiectiv
Să dezvoltați o mentalitate de învățare, centrată pe îmbunătățire continuă.
După testare, să reflectați asupra eficacității soluțiilor și să facți ajustări pentru a le îmbunătăți.
Teme de explorat
Reflectarea asupra eficacității soluțiilor generate și testate.
Importanța iterării în perfecționarea practicilor de predare și învățare pentru cultură democratică și cetățenie digitală.
Extinderea prototipurilor de succes pentru un impact mai extins.
Activități propuse
Evaluați succesul noilor planuri de lecție pe baza performanței elevilor și a feedback-ului colectat.
Ajustați acolo unde este necesar și repetați prototiparea până când soluțiile sunt optimizate și eficiente. Dacp este necesar tesatăți-o cu un nou grup de elevi.
Stabiliți care ar putea fi îmbunătățirile necesare soluțiilor găsite și planificați următoarele iterații. Soluțiile pot fi îmbunătățite prin iterare continuă, bazate pe feedback real.
Rezultat/Livrabil
O soluție rafinată, bine testată, care poate fi extinsă și aplicată în întreaga școală.
Provocare: Elevii se tem să spună dacă sunt victima unei agresiuni/hărțuiri în clasă/școală.
Soluție: Profesorul poate introduce practici în clasă care normalizează iterația - Drepturile specifice ale copiilor trebuie respectate şi protejate în clasă, în școală, în societate. Profesorii șli elevii trebuie să recunoască libertăţile fundamentale ale fiecărui elev, părinte și profesor - în care elevii își pot îmbunătăți înțelegerea prin feedback, fără penalizări.
+ Aplicarea Conceptului de Design Thinking la provocările educaționale mai largi
Exercițiul #7
Obiectiv
Să aplicați Design Thinking în cazul unor provocări mai complexe și sistemice în școala voastră.
Teme de explorat
Abordarea provocărilor la nivel de școală sau comunitate (de exemplu, design curricular, implicarea elevilor în inițiative pentru cultură democratică și dialog intercultural).
Colaborarea cu părțile interesate (inspectorat, echipa de management a școlii, consiliul de administrație, asociațiile de părinți și consiliul elevilor etc.).
Promovarea unei culturi democratice, inovative și digitale la nivelul întregii școli.
Activități propuse
Atrageți în echipă alți profesori din școală pentru a aplica Design Thinking pe o inițiativă mai amplă, care vizează cultura democratică și cetățenia digitală, la toate clasele, indiferent de nivelul educațional și/sau specializarea profesorilor din structura școlii.
Rezultat/Livrabil
Un plan strategic bine articulat cu tactici și inițiative majore de implementat la nivelul întregii școli.
Odată ce ați finalizat procesul în realitatea cotidiană
Reflectare
Reflectați asupra modului în care Design Thinking a impactat practicile de predare și învățare, în clasă/la școală.
Pași următori
Explorați cum puteți integra Design Thinking în rutina zilnică de predare la nivelul întregii școli, mai ales, în proiectele pe termen lung.
Beneficii ale metodei Design Thinking pentru profesori
Gândirea prin design este un proces iterativ, neliniar, care se concentrează pe o colaborare între designeri și beneficiarii lecției/activității/proiectului. Acesta aduce la viață soluții inovatoare bazate pe modul în care beneficiarii reali gândesc, simt și se comportă.
Abordare centrată pe elev: Educatorii își concentrează atenția asupra nevoilor reale ale elevilor, îmbunătățind astfel experiența de predare-învățare.
Inovație și învățare continuă: Profesorii pot experimenta noi metode de predare, contribuind la îmbunătățirea constantă a practicii lor educaționale, pe termen lung.
Colaborare și implicare: Prin colaborare, profesorii și elevii își pot împărtăși ideile și pot învăța unii de la alții, creând soluții mai eficiente și inovative.
Sursa: https://www.interaction-design.org/
Resurse suplimentare: https://page.ideo.com/design-thinking-edu-toolkit
Page updated
Report abuse